Dragostea are nevoie de speranta.De incredere.De aceea prietenie intre un barbat si o femeie cei mai multi spun ca nu poate exista.Eu totusi cred in ea.Daca iubirea ar fi un joc de copii . Cand toate cele de mai sus mor, atunci dragostea moare.Intai se chinuie, se chinuie atat de tare incat ti se pare ca pierzi o viata.Apoi moare lasandu-ti un gust de cenusa, la care tii.E ca atunci cred, cand, in loc sa inmormantezi, arzi. Arzi tot si cenusa aia o tii aproape, are gust ciudat dar e acolo in inima ta…Ca un praf ce-ti intuneca vederea, vezi deformat sau simti ciudat, sunt zile in care nu mai vezi deloc si sunt zile, putine la numar cand esti vulnerabil.
Vulnerabil pentru o alta dragoste.Pentru a o lua de la inceput.Si da, cei cu adevarat norocosi, profita.Spera din nou.Au incredere si isi imagineaza ca au dreptul sa fie pana la urma…
Sa fie fericiti, sa iubesca si sa fie iubiti, cel putin atat cat mai au de trait.Vine o zi insa cand au un deja-vu, ei stiu deja, nimic nou sub soare insa soarele e printre nori si atunci, mai mult ca niciodata isi imagineaza o noua relatie.Daca am uita un pic de barbati si femei si ne-am imagina un joc de copii, ne-am ierta si nu ar fi vorba nici de cenusa si nici de nimic…
Insa cateodata suntem atat de avizi de tragedii incat o noua cenusa apare, dupa care, nimic, absolut nimic nu mai are culoare.Nici increderea, prietenia moare prima apoi speranta nu stie ce sa spuna…Ma tot gandesc ca speranta moare ultima insa fara prietenie si incredere chiar nu stiu ce as mai putea face…Daca iubirea ar fi un joc de copii totul ar fi asa de simplu, speranta n-ar fi destul de matura incat sa-si spuna cuvantul, n-ar fi incercata atat de des. nu s-ar simti ca un veteran in lupta ci ar sta cuminte bazandu-se pe incredere si prietenie…
Daca iubirea n-ar fi un joc de copii probabil n-ai stii ce sa scrii… ai crede in decizii perfecte si dragoste cu cap, ai uita de prosteala cu fluturasi si ai fi mereu pe faza, chiar si atunci cand speranta evadeaza…
Vulnerabil pentru o alta dragoste.Pentru a o lua de la inceput.Si da, cei cu adevarat norocosi, profita.Spera din nou.Au incredere si isi imagineaza ca au dreptul sa fie pana la urma…
Sa fie fericiti, sa iubesca si sa fie iubiti, cel putin atat cat mai au de trait.Vine o zi insa cand au un deja-vu, ei stiu deja, nimic nou sub soare insa soarele e printre nori si atunci, mai mult ca niciodata isi imagineaza o noua relatie.Daca am uita un pic de barbati si femei si ne-am imagina un joc de copii, ne-am ierta si nu ar fi vorba nici de cenusa si nici de nimic…
Insa cateodata suntem atat de avizi de tragedii incat o noua cenusa apare, dupa care, nimic, absolut nimic nu mai are culoare.Nici increderea, prietenia moare prima apoi speranta nu stie ce sa spuna…Ma tot gandesc ca speranta moare ultima insa fara prietenie si incredere chiar nu stiu ce as mai putea face…Daca iubirea ar fi un joc de copii totul ar fi asa de simplu, speranta n-ar fi destul de matura incat sa-si spuna cuvantul, n-ar fi incercata atat de des. nu s-ar simti ca un veteran in lupta ci ar sta cuminte bazandu-se pe incredere si prietenie…
Daca iubirea n-ar fi un joc de copii probabil n-ai stii ce sa scrii… ai crede in decizii perfecte si dragoste cu cap, ai uita de prosteala cu fluturasi si ai fi mereu pe faza, chiar si atunci cand speranta evadeaza…
